Consideraţii generale Vise theorematice şi vise alegorice
Din ansamblul viselor, pe unele le numim theorematice, pe altele alegorice: theorematice sînt cele care au o împlinire cu totul asemănătoare cu ceea ce s-a văzut, iar alegorice sînt visele care indică împlinirea semnificată cu ajutorul simbolurilor enigmatice. Şi, cum ne putem înşela în aceste probleme prin aceea că ne întrebăm dacă trebuie să aşteptăm în realitate chiar lucrurile văzute sau, ca împlinire rezultînd din lucrurile văzute, un alt lucru, .care va fi diferit, nu ţi-e greu să găseşti mijlocul de a le distinge. Mai întîi, toate visele theorematice se împlinesc imediat, chiar în clipa aceea, iar toate visele alegorice după un timp, fie lung, fie scurt . Apoi, ar fi absurd să aşteptăm să se realizeze, în acord cu cele văzute în vis, lucrurile monstruoase şi care niciodată nu i se vor putea întîmpla unui om în stare de veghe - bunăoară, dacă visăm că am devenit zei, sau că zburăm, sau că purtăm coarne, sau că am coborît în Hades. <În schimb, putem aştepta alte împliniri ca realizîndu-se în acord cu ceea ce s-a văzut în vis, de pildă ... > sau să fim muşcaţi de un cîine, sau să primim un lucru care ne este dat în păstrare, sau să vedem un prieten, sau să găsim un fugar, sau să luăm masa la noi acasă, sau să bem în compania altora, sau să orientăm intenţia cuiva, sau să pierdem ceva: aceste feluri de vise şi cele asemănătoare lor, pe de o parte, îşi au împlinirea în acord cu ceea ce s-a văzut în vis, iar pe de altă parte au valoare simbolică. Aşadar, dacă visele se împlinesc imediat, tălmăcirea e zadarnică; dacă nu, atunci să aplici la fiecare caz exegeza potrivită, pe baza cărţilor precedente. Cînd e vorba totuşi de evenimente rare şi care nu se întîmplă, presupun, decît o singură dată, socoteşte-le minuni şi străine de arta noastră: admite că se pot produce, dar nu te sluji de ele ca avînd valoare universală în fiece caz si în mod absolut. Iată cîteva exemple: Un oarecare Druson din Laodiceea a visat că a cumpărat casa unui prieten şi, de fapt, a cumpărat-o după trei ani. Este un vis theorematic, dar e singurul despre care am aflat că s-a realizat tîrziu, şi nu imediat. Pe de altă parte, despre visele personale sau comune şi nepersonale, despre visele politice, despre cele cosmice ai prezentarea întru totul amănunţită pe care am făcut-o în cartea întîi. Totuşi, şi în cadrul acestei viziuni, oamenii care se arată celui ce visează ca practicînd aceeaşi meserie, chiar dacă îi sînt cu totul apropiaţi, nu semnifică acele persoane ca atare, ci meseriile pe care le practică cel ce are visul. Astfel, un profesor de gramatică arătîndu-se unui alt profesor de gramatică nu înseamnă altceva decît gramatica, un retor unui retor retorica şi, la fel, în artele manuale, un fierar arătîndu-se unui fierar semnifică meseria de fierar, un tîmplar arătîndu-se unui tîmplar - meseria de tîmplar. De pildă, retorul Filagros îl visează pe retorul Varus bolnav - şi, pentru mult timp, fără voia lui, a trebuit să tacă. Şi la Kyzicos un tîmplar îl visează pe un alt tîmplar, vecin de uşă, mort şi dus la cimitir - şi, din cauza împrumuturilor, a trebuit să plece din atelierul său şi să părăsească oraşul.