Despre amănunte ale visului caTe nu trebuie interpretate
Şi încă ceva. Există în vise amănunte care nu sînt acolo decît pentru ornament: trebuie lăsate deoparte. Aşa cum, dacă intri într-o casă, oricum vezi uşorul uşii, pragul şi boiandrîcul, dar nu intri ca să le vezi, la fel tălmăcirea nu trebuie făcută după aceste amănunte, ci după casa însăşi. Un bărbat a visat că-şi vede soţia stînd îmbrăcată în purpură în faţa unui bordel, şi am făcut interpretarea nu după veşminte, nici după scaun, nici după vreun alt lucru, afară de bordel. Cel care a avut visul a devenit vameş. Pentru el era într-adevăr o meserie lipsită de ruşine; în ce ne priveşte, socotim că meseria sau activitatea celui care a avut visul este soţia lui. Aşadar, după cum natura nu zămisleşte totul doar în vederea necesităţii, ci şi a împodobirii, de pildă cîrceii viţei-de-vie, la fel şi sufletul vede, în acelaşi timp cu cele necesare, multe lucruri care sînt acolo doar pentru ornament. Adesea, şi sufletul arată întregul doar după o parte. Bunăoară, cineva a visat că purta veşmintele surorii lui şi că era învelit în ele. Şi-a moştenit sora. Că lumina e mai folositoare decît întunericul, dacă cel puţin nu cauţi să eviţi privirile, poţi s-o afli din cele ce urmează. Pancratiastul Menippos din Magnesia a visat, cu puţin înainte de Jocurile de la Roma, că s-a lăsat noaptea în timp ce juca pancraţiu. Nu numai că n-a luat premiu la Jocurile de la Roma, dar, primind o lovitură în braţ, a încetat să-şi mai exercite profesiunea de atlet.